Cele 4 Zone Urbane Marginalizate se caracterizează în general ca fiind zone cu o populație aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu probleme la nivel de capital uman, ocuparea forței de muncă și locuire.
Problemele identificate în analiza diagnostic sunt organizate pe următoarele sectoare: infrastructură, spații publice urbane, mobilitate urbană și locuire, ocupare, educație, acces la servicii, comunitate și imagine publică.

Problema #1: (EDUCAȚIE): Deficiențe în accesul și calitatea educației

Locuitorii teritoriului reclamă lipsa infrastructurii adecvate în școli și grădinițe, inclusiv lipsa de spații educaționale moderne și spații deschise, deficitul de facilități sportive în școli, ceea ce poate afecta sănătatea și dezvoltarea fizică a elevilor, insuficiența materialelor didactice și a mobilierului adecvat în școli, ceea ce poate afecta calitatea procesului de învățare. Foarte mulți dintre copii persoanelor aflate în teritoriul SDL nu au un loc în unitățile educaționale aflate în apropriere, iar cei ce au copii înscriși la unitățile educaționale din interiorul SDL se plâng de prețul materialelor și de calitatea celor existente. Unitățile de învățământ existente necesită reabilitări, chiar și în contextul în care au mai fost făcute reabilitări și renovări energetice în ultimii 5 ani. În teritoriu există o lipsă a serviciilor educaționale de tipul before & after school, motiv ce contribuie la gradului crescut a locuitorilor fără ocupație, aceștia neavând o persoană cu care pot lăsa copii în grijă.

Problema #2: (ACCES LA SERVICII): Izolarea Socială și Vulnerabilitatea Persoanelor în Etate și a Categoriilor Marginalizate

Accesul comunității marginalizate la serviciile este, în general, unul bun, cu câteva excepții (ex. persoane fără asigurare de sănătate sau care nu sunt înscrise la medicul de familie) care pot scădea calitatea vieții persoanelor în cauză. Principala problemă reclamată de persoanele din categorii vulnerabile se referă la lipsa veniturilor necesare pentru plata medicamentelor. În plus, ponderea semnificativă a persoanelor vârstnice conduce la identificarea unor servicii care să permită prevenirea intrării acestora în situații vulnerabile. În plus, pachetele minimale de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor de sănătate nu sunt cunoscute.

Persoanele vulnerabile, inclusiv comunitățile de romi, se confruntă cu obstacole semnificative în accesarea serviciilor de sănătate, determinate de factori precum lipsa
informațiilor adecvate, barierele financiare, distanțele geografice și stigmatizarea socială.

Problema #3 (OCUPARE): Sărăcia și Excluziunea Socială a Populației de Etnie Romă, cu Accent pe Tineri și Femei

În zonele urbane marginalizate din Sectorul 4, procentul persoanelor fără ocupație pe intervalul de vârstă 15 – 64 de ani este unul semnificativ. Aceeași situație se observă și în cazul tinerilor de 16 – 24 de ani care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare. Nivelul de apreciere al locuitorilor cu privire la oportunitățile de găsire a unui loc de muncă este unul mediu. Principalul motiv invocat este legat de condițiile de lucru oferite erau foarte dificile, dar și lipsa accesului la informații referitor la oferte de muncă. În plus, șansele de a intra pe piața muncii scad din cauza nivelului scăzut de educație, a lipsei calificărilor și pe seama discriminării din partea angajatorilor. Astfel, programele de informare, consiliere, mediere și facilitare a angajării, în special în rândul populației de etnire romă sunt insuficiente iar
măsurile de sprijin existente sau insuficent promovate.

Problema #4: (COMUNITATE ȘI IMAGINE PUBLICĂ): Lipsa de coeziune la nivelul comunității și imaginea negativă a zonei

În interiorul teritoriului SDL au fost reclamate acte de vandalism, violență asupra persoanelor, furturi din locuințe, din mașini, desene și mâzgăleli pe fațadele blocurilor.
Astfel de fenomene conduc la formarea unei percepții generale negative asupra zonelor urbane marginalizate.