Măsuri (arhiva) – Asociaţia GÂNDIM ȘI ACȚIONĂM LOCAL ÎN SECTORUL 4

Măsuri

pentru probleme

PROBLEMA 1: INFRASTRUCTURA DE BAZĂ SLAB DEZVOLTATĂ

O problemă generală cu care se confruntă populația din zonele marginalizate ale sectorului 4, este reprezentată de infrastructura slab dezvoltată: străzi nemordenizate, lipsa trotuarelor amenajate, alei pietonale și căi de acces neamenajate etc.

Pentru majoritatea zonelor analizate, accesul la/din zone urbane marginalizate este dificil.

Zonele de interes public sunt slab accesibilizate datorită infrastructurii precare și există zone care nu asigură o bună conexiune a clădirilor de interes public (școli, grădinițe, etc).

Infrastructura rutieră precară şi lipsa mijloacelor de transport în comun, la care se adaugă factorii naturali cum ar fi amplasarea geografică periferică în cadrul municipiului a zonelor marginalizate, îngreunează accesul locuitorilor din comunităţile marginalizate la zonele şi serviciile de interes precum instuții și serviciile publice, zone comerciale, pieţe, infrastructura de petrecere a timpului liber.

Utilitățile de bază la scară mică sunt mai slab dezvoltate față de restul zonelor din oraș, existând locuințe neracordate la rețeaua de gaz/electricitate/apă/salubrizare.

Această problemă din sectorul infrastructurii de bază, a fost stabilită în urma identificării următoarelor nevoi aferente ZUM, astfel:

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Ansamblul de locuinţe din zona Nehoiu – Creţeşti este localizat la periferia Bucureştiului. Pe lângă staţia de metrou Dimitrie Leonida, amplasată pe Şoseaua Berceni la 15 minute de aleea Nehoiu, zona este inclusă în traseul autobuzului 125. Cu toate acestea, mijloacele de transport în comun sunt considerate a fi insuficiente, autobuzul vine rar, lucru care contribuie şi mai mult la izolarea nu doar socială, ci şi geografica a zonei. Facturile cu utilităţile, apa, caldura şi energia electrica ridicându-se la aproximativ 500 de lei, chiriaşii plângându-se de tarifele percepute de administraţia blocului.

Locuirea în zona Nehoiu este precară – accesul la utilităţi este limitat, cei mai mulţi nu au apa caldă, iar canalizările sunt înfundate, fiind improvizate conducte de canalizare. Oamenii nu au acces la gaze, ei folosind aragazul, conectat la butelie, atât pentru gătit cât şi pentru încalzirea gospodariei pe timp de iarnă. Alimentarea cu gaz se face la o staţie de la Apărătorii Patriei, la un interval de aproximativ 2-3 săptămâini.

Zum 2 – Belerciu 23

Locuitorii de pe str. Nicolae Belerciu 23 nu mai au apă, curent şi gaze de cel puţin 6 ani. Locuitorii au săpat un puţ, dar acesta nu trece de pânza freatică, iar apa din puţ nu este potabilă. Pentru alimentarea cu apă, locuitorii se deplasează zilnic până la Piaţa Reşiţa, de unde aduc apă în bidoane de 5 litri.

Cei mai mulţi au sobe improvizate şi adună lemne pentru a le arde. În urma deplasărilor în teren am observat că sunt arse lucruri toxice (plastice, haine, textile). Primăria a pus la dispoziţie ajutoare de lemne şi vine frecvent să le aducă, dar lemnele nu sunt tăiate şi doar o singură familie are drujbă.

În concluzie, teritoriul SDL, se confruntă cu următoarele neajunsuri:

nu exista acces la următoarele utilitaţi: apă caldă, canalizare, salubrizare
serviciile şi utilitaţile sunt deficitare şi de proastă calitate
accesul la trafic nu este convenabil (Infrastructura de transport este slab dezvoltată. Din relatările oamenilor, există un sigur mijloc de transport care tranzitează zona, din ce în ce mai rar în ultimii ani. Altfel, oamenii sunt obligaţi să meargă câţiva kilometri până la cel mai apropiat spital, supermarket)
utilităţi întrerupte din motiv de neplată
lipsa unui sistem de canalizare modernizat şi apă curentă
lipsa unui sistem de încalzire modernizat
straduţe (intrări) care se înfundă

Craftsman in uniform with drill repairing asphalt during roadwor

Măsuri posibile

modernizarea infrastructurii rutiere
reabilitatea infrastructurii degradate de utilităţi – apă, canalizare, electricitate, gaz; îmbunătăţirea iluminatului public
în cazul locuinţelor sociale propuse a fi reabilitate, vor fi reparate/modernizate utilităţile publice aferente;
amenajarea spațiilor pietonale inclusiv pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă;
asigurarea serviciilor de transport în comun, inclusiv a staţiilor de aşteptare și amenajarea acestora

PROBLEMA 2 – SPAŢII PUBLICE URBANE DEGRADATE

Populația marginalizată din zonele identificate, dispune de facilitățile precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa/ număr redus de locuri de joacă amenajate pentru copii, facilități precare pentru activitățile recreaționale.

Comunitatea analizată duce lipsă şi de spaţii de joacă pentru copii. Desigur că oamenii din comunitate au improvizat locuri de odihna, scaune mese aduse din casă, iar copii işi caută diverse moduri de divertisment prin jurul blocurilor.

Zonele marginale sunt preponderent insalubre. Colectarea deşeurilor menajere este insuficientă, ceea ce transformă aceste zone în adevărate “focare de infecţie”.

Numărul mare de locuitori, lipsa zonelor de colectare a gunoiului, lipsa de educație în asigurarea și menținerea curățeniei fac ca aceste zone să fie murdare. Efectele negative ale lipsei de curățenie se reflectă atât asupra stării de sănătate a populației, cât și asupra imaginii publice a comunității.

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Nu exista forme de recreere şi de petrecere a timpului liber în zonă, parcul este format din 2 balansoare stricate. (Catuna 2016).

Nu exista zone de colectare a gunoiului, fiind folosite spaţiile virane din spatele blocurilor. (Catuna 2016).

Părinţii se plâng de lipsa spaţiilor de joacă pentru copii.

Zum 2 – Belerciu 23

Locuitorii reclamă mizeria care înconjoară blocurile.

În concluzie, teritoriul SDL, se confruntă cu următoarele neajunsuri:

numărul foarte mare de copii din comunitate și lipsa locurilor de joacă amenajate face ca majoritatea copiilor să petreacă cea mai mare parte a timpului pe stradă sau pe pajiștea din apropiere, cel mai adesea printre gunoaie.
zonele sunt împanzite de gunoaie şi de mirosuri urâte care vin de la lucruri arse
parcurile existente nu oferă posibilităţi de joacă, nu există leagane sau alte jucării, iar cele existente sunt stricate
zone verzi neamenajate
probleme de igienă publică
nu exista zone de colectare a gunoiului

Măsuri posibile

Amenajarea zonelor verzi din zonele defavorizate
Amenjarea terenurilor, locurilor de joaca pentru copii, care să fie accesate de toată comunitatea
Construirea de spații urbane de recreere şi petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar şi pentru restul oraşului;
Realizarea unui parteneriat cu serviciul public de salubrizare pentru ridicarea gunoiului menajer, instalarea de containere, crearea unor zone de colectare
Program de ecologizare/salubrizare/igienizare a zonelor marginalizate şi amenajare de spaţii verzi cu participarea comunităţii;
Montarea de mobilier urban (coşuri de gunoi, bănci)
Program de educare şi responsabilizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei în zonă şi utilizarea infrastructurii şi spaţiului public: întocmirea şi distribuirea de coduri de conduită în parcuri şi locuri de joacă pentru copii.

PROBLEMA 3: CONDIȚII DE LOCUIRE PRECARE

Una dintre cele mai grave probleme comune cu care se confruntă poplaţia din zonele urbane marginalizate analizate este reprezentată de condiţiile de locuire şi în special:

starea şi calitatea locuinţelor: locuinţe degradate;
supraaglomerarea spaţiilor de locuit;
nesiguranţa locativă: lipsa proprietății/situația juridică incertă a imobilelor în care locuisc, lipsa actelor pentru locuință (domiciliul lipsă);

Din Studiul de referință au rezultat următoarele nevoi la nivel de zone urbane marginalizate:

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Zona, formata din blocuri tip ghetou date în folosinţă la începutul anilor 2000, este cuprinsă între străzile Drumul Creţeştilor, Strada Arcadia şi Aleea Nehoiu. Cele 10 blocuri de 4 etaje, tip vagon, cu profil de cămin, o singură scară cu coridoare pe fiecare etaj, împartind clădirea în două, au fost construite în anii 1970 odată cu Intreprinderea Maşini Grele Bucureşti (IMGB).

Blocurile au fiecare între 115-119 garsoniere confort III. O garsonieră are în general între 12-15 metri pătraţi, existând însa şi câteva apartamente cu două camere care nu depăşesc 20 metri pătraţi.

Spaţiul din Drumul Creţestilor este împarţit între zona locuinţelor sociale, cu o populaţie preponderent romă, şi zona cu proprietari şi chiriaşi, cu o populatie mixtă.

Blocurile F2 şi F3 de pe Aleea Nehoiu găzduiesc oameni care au fost evacuaţi, care nu au un domiciliu sau care se califică precum cazuri sociale – persoane cu dizabilităţi, handicap sau afecţiuni cronice.

Nu doar locuinţele sociale au un aspect “dezolant”, ca să citam Atlasul Zonelor Marginalizate (p.11), ci şi blocurile din imediata vecinatate. Zona de ghetouri nu cuprinde doar locuintele sociale, ci şi toate cele cinci blocuri din Aleea Nehoiu şi cele invecinate cu Drumul Cretestilor. Dupa toate aspectele, aceasta zona se califică pentru primul subtip semnalat de Atlasul Zonelor Marginalizate, zone de tip ghetou cu blocuri de proasta calitate sau în foste colonii muncitoreşti

Apartamentele/Camerele nu au fost prevăzute de la bun început cu baie proprie, ci cu bai comune pe coridor. În prezent însa, acestea sunt într-un stadiu avansat de degradare, pereţii fiind acoperiţi de mucegai şi tavanele de igrasie, multe dintre geamuri sunt sparte, iar uşile de la intrarea în bai nu sunt securizate (clanţele lipsesc sau sunt roase, sau uşile nu au balamale), şi existenta ploşniţelor, şobolanilor. O parte dintre locuitori au făcut transformări locuinţelor, reducând spaţiul de 12 metri pătraţi cu 3-4 metri.

Locuirea reprezintă una dintre cele mai importante probleme semnalate. Pe lângă condiţiile precare de locuire, cei cu care am vorbit spun ca principala problemă o reprezintă supra-aglomerarea, spaţiul fiind deja supraaglomerat pentru o singură persoană, norma fiind de 15 metri pătrati. Garsonierele găzduiesc, însă, familii, nu persoane singure, ajungându-se la situaţii locative greu de imaginat: familii de 9-10 persoane trăind în 12 metri pătraţi.

Zum 2 – Belerciu 23

Blocurile sunt dezafectate, condiţiile de locuire sunt cel putin precare: blocurile nu au apă, gaze sau curent, iar unii nici uşi sau geamuri nu au, acestea fiind înlocuite de cârpe aşezate strategic astfel încat să nu îi vadă vecinii.

Locuinţele sunt formate din 2 camere, maxim 16 mp, în care locuiesc peste 2 persoane. Conform respondenţilor există doar 4 cazuri în care locuiesc 2 persoane într-o gospodarie de 1 cameră respectiv 2 sau 3 camere, restul fiind peste 4 persoane în 2 camere.

În aceasta zonă oamenii sunt la fel de solidari unul cu celalalt, spaţiul individual a devenit un spaţiu colectiv, fiind organizate sieste pe timpul verii în asa zisa grădină dintre blocuri, şi pe timpul ierii se strang în casele unde exista sobe.

Zum 3 – Intrarea Fagetelu

Acest ZUM este format dintr-o singură gospodarie, unde locuiesc 23 de persoane, dintre care 16 adulţi şi 7 copii. De asemenea, gospodaria este tranzitată de alte 7 persoane adulte care nu au domiciliul acolo. Aceştia au acte de proprietate asupra terenului (o chitanţă), care are o suprafaţă locuibilă de 109 mp, revenind aproximativ 4 mp pentru fiecare persoană care locuieşte permanent acolo şi 3.6 mp în cazul în care sunt toate cele 30 de persoane prezente în gospodarie.

Zonele marginale sunt preponderent insalubre. Colectarea deşeurilor menajere este insuficientă, ceea ce transformă aceste zone în adevărate “focare de infecţie”.

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Nu exista forme de recreere şi de petrecere a timpului liber în zonă, parcul este format din 2 balansoare stricate. (Catuna 2016).

Nu exista zone de colectare a gunoiului, fiind folosite spaţiile virane din spatele blocurilor. (Catuna 2016).

Părinţii se plâng de lipsa spaţiilor de joacă pentru copii.

Zum 2 – Belerciu 23

Locuitorii reclamă mizeria care înconjoară blocurile.

În concluzie, teritoriul SDL, se confruntă cu următoarele neajunsuri:

numărul foarte mare de copii din comunitate și lipsa locurilor de joacă amenajate face ca majoritatea copiilor să petreacă cea mai mare parte a timpului pe stradă sau pe pajiștea din apropiere, cel mai adesea printre gunoaie.
zonele sunt împanzite de gunoaie şi de mirosuri urâte care vin de la lucruri arse
parcurile existente nu oferă posibilităţi de joacă, nu există leagane sau alte jucării, iar cele existente sunt stricate
zone verzi neamenajate
probleme de igienă publică
nu exista zone de colectare a gunoiului

Măsuri posibile

Reabilitarea şi modernizarea locuinţelor sociale existente: reabilitarea termică a anvelopei, a sistemului de încălzire, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic, lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum, alte lucrări necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic al locuitorilor;
Deratizări constante
Securizarea locuinţelor sociale prin instalarea de sisteme de supraveghere şi montare interfoane
Introducerea unui regulament de ordine interioară pentru locuințele sociale renovate și monitorizarea respectării acestuia;
Campanii de informare privind consumul responsabil de apă/ curent electric/ gaz metan. Educarea locatarilor în sensul în care să verifice înregistrările de consum făcute de angajații furnizorilor de utilități. Înregistrările să se facă în prezența locatarilor și cu participarea lor.
Realizarea unui program de consiliere pentru adulţi şi copii care vor fi beneficiarii locuințelor sociale, precum şi introducerea unui regulament de ordine interioară bazat pe recompense (pentru copii) şi sancţiuni (adulţi), prin care comunitatea să fie motivată şi responsabilizată.
Campanii de informare pentru combaterea segregării rezidenţiale.

PROBLEMA 4 – NIVELUL SCĂZUT DE OCUPARE PE PIAȚA MUNCII

În zonele urbane marginalizate din sectorul 4 al Municipiului Bucuresti, rata de ocupare a populaţiei este extrem de scăzută, iar dintre cei care lucrează, foarte puţini au un loc de muncă stabil, având slujbe sezoniere sau lucrează în sectorul informal (fără contract de muncă).

Șansele de a intra pe piața muncii scad din cauza nivelului scăzut de educaţie, lipsei calificărilor şi discriminarea din partea angajatorilor.

Aceasta problemă din sectorul ocuparii, a fost stabilită în urma identificarii următoarelor nevoi aferente următoarelor ZUM:

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Majoritatea barbaţilor lucrează în construcţii sau spălătorii auto, iar femeile la ADP sau la firmele de salubritate. Cei mai mulţi bărbaţi nu lucrează cu contracte de muncă, ei lucrează fie zilieri, fie la negru. Cele mai multe dintre femeile cu care am vorbit sunt casnice, nu au mai mult de 4 clase, astfel ca nu au nici calificari. De menţionat este că sectoarele în care locuitorii zonei activează sunt dintre cele mai flexibile şi nereglementate în raport cu piaţa forţei de muncă, permitând şi o activitate sezonieră sau fără acte în regula.

Avand în vedere numărul mare de copii din zona analizată, e important de specificat că funcţiile casei converg mai ales în jurul creşterii copiilor şi a nepoţilor.

Zum 2 – Belerciu 23

Majoritatea dintre ei locuiesc în zonă de peste 15 ani, majoritatea barbaţilor lucrează în construcţii sau munci ziliere, iar femeile la ADP sau la firmele de salubritate. Multe dintre femei sunt, însa, casnice, nu au mai mult de 4 clase, sau calificări profesionale. Se articulează totodată şi o trăsătură culturală – o parte dintre femeile cu care am discutat şi-au justificat lipsa încadrării pe piaţa forţei de muncă ca urmare a rolului pe care îl au în economia casei, bărbaţii fiind cei responsabili cu munca, iar femeile cu creşterea copiilor. Venitul per gospodarie nu depaşeşte 2000 de lei. Există cazuri în comunitate de femei care până la vârsta de 30 de ani sunt deja bunice, ele având la rândul lor peste 3 copii.

Comunitatea este formată din oameni care au maxim 8 clase şi nu calificari, majoritatea fiind persoane adulte până în 44 de ani, din care 25 de persoane rome.

Zum 3 – Intrarea Fagetelu

Dintre cei 23 de adulţi, o femeie din cele 7 a terminat cursuri de îngrijitor copii şi lucrează alături de alţi 2 bărbaţi la ADP ca şi muncitori necalificaţi, făcând curăţenie pe scările de bloc. Veniturile nu depasesc per familie 500 de lei, doar cei care lucrează au peste 1500 de lei, făcând şi munci ziliere, plătite la negru.

În concluzie, teritoriul SDL, se confruntă cu următoarele neajunsuri:

Foarte puțini oameni au un loc de muncă stabil
Cei mai mulți lucrează ca şi zilieri sau fără contracte de munca (Lipsa actelor de proprietate, fac imposibila emiterea de carti de identitate şi implicit angajari în forma legala)
Nu au calificări profesionale
Majoritatea femeilor sunt casnice, având grija de copii, neavând mai mult de 4 clase sau alte calificari
Venituri foarte mici, care nu pot asigura un trai decent
Accesul limitat la cursuri de calificare sau la locuri de munca disponibile, deoarece sunt discriminati, nu sunt conectati la internet, nu detin şi nici nu stiu să foloseasca calculatorul

Măsuri posibile

participarea la programe de ucenicie la locul de muncă (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor – identificarea unor angajatori în zona, care au posturi vacante, discutii cu acestia printr-un reprezentant al somerilor din zona, care poate actiona ca un facilitator al zonei. De asemenea, pot fi identificati angajatori care să fie dispusi să isi deschida punct de lucru în zona, avand în vedere faptul ca forta de munca ar putea fi mai ieftina şi ar exista anumite beneficii financiare); Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane vulnerabile;
Oferirea de servicii de ocupare individualizate: informare și consiliere profesională, plasare pe piața muncii, formare profesională, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal;
Masuri de sprijin pentru gasirea unui loc de munca prin activitați de informare, orientare şi consiliere profesionala care vor viza:

– Furnizarea de informații privind piața muncii şi evoluția ocupațiilor;

– Evaluarea şi autoevaluarea personalitații în vederea orientarii profesionale prin identificarea compatibilitații dintre nivelul de calificare, aspirațiile individuale şi posibilitațile de angajare.

– Dezvoltarea abilitații şi încrederii în sine a persoanelor în cautarea unui loc de munca, în vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera presupune încurajarea autonomiei şi cresterea gradului de motivare, astfel încât persoanele consiliate să se implice activ în rezolvarea problemelor individuale, asumându-şi responsabilitatea luarii celei mai bune decizii pe plan profesional.

– Instruirea în metode şi tehnici de cautare a unui loc de munca este dedicata tehnicilor de cautare a unui loc de munca, simularea unui interviu, redactarea unui Curriculum Vitae European, a unei scrisori de intenție, a unei scrisori de mulțumire, etc. Persoanele beneficiare vor fi capabile să îsi construiasca un plan de cariera, să exploreze traseele educaționale, să cunoasca modalitațile de promovare personala şi să identifice stilul decizional. Ca mijloace de realizare se vor folosi proiecții de slide-uri, prezentari powerpoint, fise individuale de lucru, joc de rol şi studii de caz.

– derularea unor campanii de constientizare a importanței ocuparii şi formarii prin staționarea cu un cort de campanie în zonele marginalizate timp de câte o saptamâna atât pe componenta formare cât şi pe cea de ocupare. Vor fi abordați direct membri grupului ținta şi se vor purta discuții despre ocupare/formare. Vor fi distribuite brosuri elaborate de consilierii pe campanie şi se vor organiza activitați de dezvoltare persoanala pentru membri grupului tinta. Toate acestea având scopul de a crea interes pentru participarea la activitațile de informare şi consiliere ocupaționala şi cele de formare şi de mediere a muncii.

Medierea locului de munca prin care se realizeaza punerea în legatura a angajatorilor cu persoanele aflate în cautarea unui loc de munca, în vederea stabilirii unor raporturi de munca sau de serviciu.

– Organizare de stagii de munca de o zi pentru a cunoaste profilul unor meserii, dar şi pentru combaterea prejudecaților angajatorilor fața de persoanele din zonele marginalizate, aceste stagii vor fi urmate de discuții moderate între anagajatori şi persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă

– Realizarea unor jobcluburi periodice sau a unor evenimente în zona, unde vor fi atrasi oamenii din toata zona, invitati angajatori din zona şi realizate interviuri fulger pentru posibile angajari şi identificare a unor calificari care s-ar preta pe locurile de munca libere din zona (În ceea ce privește formarea profesională în comunitatea analizată cele mai solicitate meserii, sunt: lacatus, constructor, sudor, manichiura-pedichiura, curatenie, şi cizmar; Reprezentantul Asociatiei Florarilor a sugerat o strategie de relansare a meserilor asa-zis traditionale, în particular meseria de florar şi facilitare instalarea unor buticuri în toate pietele de sector)

– Anunțuri şi informarea populatiei SDL cu privire la ofertele de cursuri şi slujbe în cadrul centrului multifunctional comunitar

Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă: sprijin pentru înființarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin: consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială, sprijin pentru elaborarea planului de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile, suport în înființarea companiei etc.; acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-înfiinţare afacere;

Crearea de întreprinderi sociale – Din cauza cadrului legislativ inoportun în domeniul economiei sociale de inserţie, nu este recomandată implementarea acestui tip de măsuri în perioada următoare, nefiind suficient de stimulativ.
Campanii de informare şi conștientizare pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din grupurile marginalizate şi combaterea discriminării la locul de muncă, inclusiv la angajare
Informarea grupului tinta intr-un ziar local/broșură cu distribuire gratuită.
Realizarea unui parteneriat cu AMOFM/ societate civilă pentru calificarea forţei de muncă.

PROBLEMA 5: NEPARTICIPAREA ŞCOLARĂ ŞI RISC MARE DE ABANDON ÎN RÂNDUL COPIILOR ŞI TINERILOR

Sărăcia este principala barieră privind accesul și participarea la educație la nivel preșcolar şi şcolar în zona analizată.

Problemele neparticipării școlare şi riscul crescut de abandon şcolar şi părăsire timpurie a şcolii au mai multe cauze interdependente: condiţiile de trai, lipsurile materiale, neimplicarea părinţilor, lipsa de motivaţie. În unele familii numeroase, copiii mai mari abandonează şcoala pentru a avea grijă de fraţii mai mici. În cazul fetelor, în general, acestea se mărită timpuriu şi părăsesc şcoala. Exista cazuri în comunitate de femei care la vârsta de până la 30 de ani sunt deja bunice, ele avand la randul lor peste 3 copii.

Analfabetismul și nivelul scăzut de educaţie al adulţilor se reflectă în lipsa calificării şi în excluderea de pe piaţa muncii formale. Lipsa unui nivel minim de educaţie duce la excluderea lor ca potenţiali beneficiari de cursuri de calificare, prin urmare, excluderea de la obţinerea unei slujbe pe piaţa formală.

Mediul de acasă nu încurajează participarea şcolară, părinţii nu se implică în motivarea şi educarea copiilor. Majoritatea cadrelor didactice au mai degrabă un rol pasiv, nu sunt proactive în atragerea şi integrarea copiilor în şcoală, nu sunt pregătite profesional şi nici nu au capacitatea să gestioneze comunicarea cu copiii provenind din zone defavorizate.

Riscul de abandon este în primul rând cauzat de lipsurile materiale ale familiilor. De asemenea, este alimentat şi de elementul cultural al căsătoriilor la vârste fragede, participarea şcolară a fetelor fiind foarte redusă după vârsta de 13 ani. Pe de altă parte, instabilitatea locuirii, atât din perspective condiţiilor de locuire (construcţii improvizate, risc de surpare, incendiu etc.), cât şi a migraţiei părinţilor, creşte riscul de abandon şcolar.

Aceasta problemă din sectorul educației, a fost stabilită în urma stabilirii urmatoarelor nevoi aferente următoarelor ZUM:

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

În zona functioneaza Colegiul Tehnic Miron Nicolescu, precum şi o scoala normala şi una pentru copii cu nevoi speciale. Nu exista gradinite publice şi nici crese.

Copiii merg la scoala în functie de posibilitatile parintilor, astfel ca rata abandonului este mare.

Zum 2 – Belerciu 23

În zona nu exista gradinite, scoli, dar mai grav este ca în ciuda unor incercari de a-şi duce copii nu au fost primiti deoarece nu respectau standardele de igiena şi nici nu aveau domiciliu în sectorul 4.

Cei 11 respondentii la studiu au 19 copii, toti minori, dintre care 16 nu urmeaza nicio forma de invatamant.

Zum 3 – Intrarea Fagetelu

Toti cei 7 copii din ZUM, sunt inscrisi la scoala sau la gradinita, insă având în vedere veniturile parinților, pe termen lung, crește riscul abandonului școlar.

Măsuri posibile

Îmbunătăţirea serviciilor de educaţie antepreşcolară şi preşcolară:

– asigurarea/dezvoltarea de servicii locale şi utilizarea de materiale de învăţare;

– Program „Gradinița de vara” care va facilita integrarea scolara a copiilor care provin din familii dezavantajate, în special copii romi. Acest program va pregati copii în vederea înscrierii în sistemul scolar prin dezvoltarea abilitaților necesare scolarizarii, contribuind de asemenea la motivarea copiilor fața de învațare. Grupul ținta îl reprezinta copiii între 4-6 ani, în special copii romi, la care se pot adauga şi alți copii proveniți din familii marginalizate copii cu vârsta peste 6 ani care nu frecventeaza şi nici nu au frecventat vreo forma de învațamânt.

– furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor;

– programe de educație parentală și consiliere pentru parinți organizate sub forma unor întâlniri de educație parentala cu parinții, bunicii, reprezentanții legali copiilor prescolari implicați în program, la care sunt discutate diferite provocari cu care se confrunta parinții atât în familie, cât şi în procesul educațional.

Servicii acordate individual, pe baza nevoilor identificate: consiliere psihosociala; consiliere sociala; informare şi consiliere administrativa; servicii de reconciliere a vieții de familie cu viața profesionala. Aceste servicii se furnizeaza sub forma unor sedințe cu o durata de 1 ora de catre lucratorii în educație şi specialisti.

Activitați comunitare: organizarea de activități comunitare în forma de programe de recreere şi socializare tematice pentru familii, unde copii şi parinții vor avea ocazia să se joace şi să petreaca timp împreuna, integrându-se astfel în comunitatea locala.

– măsuri de acompaniere și de asigurare de sprijin financiar

Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor de educaţie în învăţămîntul şcolar

– asigurarea/ dezvoltarea și utilizarea de servicii locale şi materiale de învăţare;

– Servicii de asistența psihologica: investigarea pentru excluderea condițiilor psihopatologice, evaluarea cognitiva, comportamentala, subiectiv-emoționala, a personalitații şi a mecanismelor coping, evaluarea dezvoltarii psihologice, evaluarea contextului familial, social şi cultural în care se manifesta problemele psihologice, recuperare şi reeducare; Asistența psihopedagogica; Asistarea copiilor cu probleme prin implicarea lor în activitați de recuperare psihopedagogica individuala sau de grup, pentru prevenirea sau ameliorarea deficiențelor de învațare, de vorbire şi cele comportamentale depistate.

– furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor;

– programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere și de sprijin financiar.

– sprijin pentru creșterea accesului și participării la învăţământul primar şi secundar prin furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor şi programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere și de sprijin financiar

Asigurarea transportului gratuit la gradinita/şcoală pentru copiii care merg la școlile din afara zonei.
Organizarea de programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală

– servicii de informare, consiliere şi mentorat destinate elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii, precum şi părinţilor acestora;

– programe care promovează activitățile extra-curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe cheie;

– măsuri care vizează desegregarea școlară;

– acțiuni care contribuie la creșterea stimei de sine, educație interculturală;

– programe de sprijin individualizat și adaptare curriculară;

– dezvoltare de resurse şi materiale noi de învăţare etc.;

– furnizarea unor programe specifice de promovare a regulilor elementare de igienă dezvoltate şi adaptate pentru copii/ tineri romi şi pentru copii/ tineri care sunt cel mai afectați de sărăcie și au o stare de sănătate şi condiţii de viaţă precare etc.

– Activități de familiarizare și principii de bază pentru navigare pe Internet, tehnici de redactare pentru toate vârstele (copii, adolescenți și persoane adulte)

– Seminarii cu adulții și copiii din zonă, la care vor fi invitați specialiști din diferite domenii, pentru a informa participanții cu privire la: Drepturile omului, Drepturile şi obligaţiile cetăţeanului, Etică și bune maniere, Prevenirea bolilor hepatice, Prevenirea cariilor dentare, Măsuri de combatere a SIDA, Despre pericolul drogurilor etc.

Realizarea de cursuri de alfabetizare şi programe de tip a doua şansă pentru persoanele adulte:

– consiliere și programe de educație parentală pentru membrii familiilor copiilor și adulților care se află în afara sistemului educational;

– acțiuni și campanii de conștientizare destinate creșterii ratelor de menținere în sistemul inițial de învățământ și pentru a asigura înțelegerea beneficiilor pe care le oferă educația în relație cu oportunitățile de angajare, furnizarea de programe de tip ”A doua șansă”;

– măsuri care vizează creșterea numărului de persoane care se reîntorc în sistemul de educație;

Campanii de informare care vizează desegregarea şcolară și campanii de constientizare destinate cresterii ratelor de mentinere în sistemul initial de invatamant şi pentru a asigura intelegerea beneficiilor pe care le ofera educatia în relatie cu oportunitatile de angajare şi pentru revenirea în sistemul de invatamant – identificarea unor exempe de buna practica în comunitate pentru a motiva tinerii şi persoanele care au parasit timpuriu scoala.

PROBLEMA 6: ACCESUL REDUS LA SERVICII SOCIALE, COMUNITARE, CULTURALE, AGREMENT ŞI SPORT

Majoritatea clădirilor existente în care se desfășoară activități educative, culturale sau recreative (atât cele care aparțin domeniului public cât și cele ale furnizorilor de servicii sociale) sunt uzate fizic și moral și nu dispun de dotări adaptate standardelor europene.

Lipsa unor centre multifuncționale în care se pot desfășura diverse activități sociale, comunitare, culturale, agrement şi sport, contribuie și mai mult la marginalizarea comunității.

Din Studiul de referință au rezultat următoarele nevoi la nivel de zone urbane marginalizate:

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Infrastructura culturala, comunitara şi agrement lipseşte cu desavarşire.

Zum 2 – Belerciu 23

Din discutiile avute cu locuitorii şi cu responsabilii de la DGASPC nu exista o centralizare clara a oamenilor care locuiesc în zona pentru ca multi au adresa din alte orase şi vin şi stau acolo în casele altora. Am identificat din discutii ca doar 2 persoane detin acte de propriatet, în forma unei chitante, primite acum 25 de ani de la Electro Constructie.

Zona este incerta din punct de vedere juridic. Cum cladirile nu par a avea un proprietar (ele nu exista în evidenta primariei şi nici a departamentelor de urbanism sau cadastru), locuitorii traiesc cu teama ca vor fi evacuati. Din lipsa unor locuinte sociale, acestia nici nu au unde să se duca, fiind nevoiti să locuiasca pe strada.

Peste 70% din locuitori şi-au inscris copii la medici de familie şi au asigurare pentru acestia, chiar daca în zona nu au acces la servicii medicale; în zona nu exista dispensare.

Nu exista niciun fel de serviciu social/medical/socio-medical/educational/ cultural şi recreere.

Zum 3 – Intrarea Fagetelu

Toti cei 7 copii din acest ZUM sunt inscrisi la medici de familie.

Măsuri posibile

Creare centre în care se desfăşoară activităţi sociale, comunitare, agrement, sport şi operaţionalizarea acestora
Oferirea de servicii sociale, comunitare, agrement și sport, inclusiv pentru copii, tineri, adulți/părinți etc. din categoria persoanelor defavorizate:
- realizarea de anchete pe teren pentru a identifica copiii în situații de vulnerabilitate (în sărăcie extremă, în risc de abandon, victime ale violenței, neglijării sau exploatării, fără documente de identitate, neînscriși în învățământ sau care au abandonat școala etc.) care să fie referiți către instituțiile responsabile cu oferirea de sprijin și protecție, eventual către serviciile specializate de asistență socială care pot întocmi anchete sociale.
- acompanierea copiilor în situații vulnerabile și oferirea de asistență în vederea creșterii accesului acestora la beneficii și servicii sociale
- acordarea de vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială
- oferirea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc. (de exemplu măsuri active de ocupare, formare profesională, educație, măsuri de inserție socio-profesională, servicii – sociale/medicale, /medico-sociale, consiliere psihologică etc.);
- furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie)
- Furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale;
- Pachet de servicii sociale destinat prevenirii separării copilului de familia să;
Identificarea nevoilor de îngrijire medicală și a cazurilor de persoane cu dizabilități și boli grave. Monitorizarea cazurilor de boli transmisibile.
Asistență medicală primară, referire și acompaniere la servicii medicale specializate.
pachet de servicii medico-sociale/ pachet de servicii de asistență medicală comunitară realizat de către asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar și asistentul social pentru reducerea mortalității infantile, prevenirea sarcinilor la minore, creșterea numărului de persoane din comunitățile cu populație aparținând minorității rome înscrise la medicul de familie și/ sau beneficiari de diferite programe de sănătate (TB, diabet, boli cardio-vasculare, boli infecțioase etc), prevenirea și/ sau monitorizarea cazurilor de autism, probleme de sănătate mintală a copilului și adultului, reducerea mortalității materne, creșterea numărului de beneficiari de servicii și programe privind sănătatea reproducerii /planificarea familială.
Asigurarea în regim de gratuitate a metodelor contraceptive. În acest scop, asistentul medical comunitar va coopta în cadrul proiectului un medic de familie.
Realizarea de cursuri sau campanii de informare cu tematica: educaţie pentru sănătate, igienă pentru copii şi pentru adulţi, educaţie sexuală şi planificare familială.
Asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă, de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/ servicii sociale.
Suport în vederea infiintarii unei asociatii de proprietari în vederea obtinerii ajutoarelor cu energia electrica, pentru persoanele cu venituri mici

PROBLEMA 7: LIPSA DE COEZIUNE LA NIVELUL COMUNITĂȚII ȘI IMAGINEA NEGATIVĂ A ZONEI

Comunitatea are un nivel de coeziune foarte scăzut. Membrii comunității nu reușesc să se mobilizeze, să reacționeze sau să lucreze împreună pentru atingerea unui obiectiv comun.

Percepţia generală asupra zonelor marginalizate este una negativă. Imaginea zonei este dată în principal de lipsa curăţeniei, dar și de nivelul ridicat de infracționalitate. Mass media transmite știri negative despre comunitățile marginalizate. Informaţiile care apar în presă arată că zonele sunt „rău famate”.

Populația zonelor analizate, cu precădere populația de etnie romă resimte sentimentul de discriminare. Acesta este resimțit cu precădere în școli, gradinite și în momentul angajării.

Din Studiul de referință au rezultat următoarele nevoi la nivel de zone urbane marginalizate:

Zum 1 – Nehoiu-Creţeşti

Populatia majoritara este de etnie roma, existand lideri informali în zona, care de-a lungul timpului i-au ajutat cu acte de identitate, acte pentru casa, pentru ajutoarele sociale.

Zum 2 – Belerciu 23

Zona tip ghetou, cuprinzand 2 blocuri cu un etaj şi o anexa (tot un bloc a carui constructie nu s-a finalizat nici până în ziua de astazi, dar pe care unii il numesc “casa”).

Este o zona de tranzit pentru copii care merg la scoala din apropiere, şi care sunt obligati să treaca pe langa cele 2 blocuri şi o anexa, fiind de multe ori agresati de locuitorii din zona.

Măsuri posibile

Implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea
Organizarea unor evenimente/ manifestări cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune (ex: concerte, expoziții produse tradiționale, demonstrații de activități tradiționale, etc.)
Organizarea anuală de ateliere de lucru în scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), de a imbunătăţi competenţele şi modalităţile de abordare a acestora de către restul comunităţii şi de a combate stereotipurile şi prejudecăţile membrilor comunităţii
Parteneriat cu mass media locală nu doar în sensul transmiterii informațiilor, ci și pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă și transformarea acesteia; prevenirea şi diminuarea fenomenului discriminării prin intermediul posturilor TV şi radio locale
Programe de instruire a diriginţilor claselor gimnaziale pentru dezvoltarea abilităţilor de a promova diversitatea şi incluziunea copiilor marginalizaţi, inclusiv a copiilor de etnie romă;
Crearea unei aplicaţii software prin care cetăţenii din comunitatea marginalizată pot trimite SMS-uri privind situaţiile în care ei sunt victime ale discriminării, corupţiei, violenţei, abuzului sau exploatării pentru sesizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul respectiv
campanii de informare care au ca scop pregătirea procesului de desegregare și integrare a grupului marginalizat în societate. Aceste campanii vor viza în special desegregarea școlară și cea legată de locuire.
Organizarea de ședințe publice periodice pentru a informa și a consulta comunitatea cu privire la activitățile desfășurate în zonă, rezultatele și problemele legate de acestea.
Organizarea unor evenimente/ manifestări cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune (ex: concerte, expoziții produse tradiționale, demonstrații de activități tradiționale, etc.) ar putea duce la întărirea coeziunii sociale și a înțelegerii în zona analizată
Campanie de îmbunătățire a imaginii zonei.